In 1914, in textul sau Introducere in narcisim, Freud face distinctia intre doua tipuri de alegeri ale obiectului sexual, unul de tip anaclitic si altul de tip narcisic.
In primul caz alegerea obiectului sexual este asociata cu acele obiecte care au putinta de a produce trairi satisfacatoare. Spune Freud „primele satisfactii sexuale sunt experiente traite in timpul satisfacerii functiilor vitale necesare autoconservarii. Pulsiunile sexuale se sprijina initial pe satisfacerea pulsiunilor de autoconservare si abia mai tarziu devin independente de ele”.
Astfel, primele obiecte sexuale pentru copil vor fi in mod special mama si/sau substitutul de mama.
Al doilea tip de alegere este denumit de Freud narcisic. In aceste cazuri alegerea obiectului nu se face plecand de la modelul mamei ci se alege propria persoana. Spune Freud: „ in mod manifest acesti indivizi se cauta pe ei insisi ca obiect al iubirii, astfel acest tip de alegere de obiect se numeste narcisic”.
In acest fel Freud face distinctia intre doua tipuri de alegeri ale obiectului sexual, dar, in acelasi timp clarifica ca nu trebuie sa separam aceste doua tipuri intr-o maniera absolutista ci, mai degraba, ne propune urmatoarea ipoteza: „Fiecare fiinta umana are deschise ambele cai ale alegerii obiectului putand sa prefere unul sau altul. Spunem astfel ca are doua obiecte sexuale originare: el insusi si femeia care l-a ingrijit”.
Putem spune astfel ca avem doua optiuni:
– in primul caz ne alegem obiectul sexual astfel incat vom dezvolta o relatie de tip dependent. Si asta pentru ca, in acest caz, primordial este satisfacerea functiilor vitale. Am putea numi acest tip masculin (fiind pozitia masculina cea caracterizata de satisfacerea nevoilor de autoconservare). In acest caz narcisismul primar este transferat catre celalalt. Exista o relatie cu celalalt. Totul se face pentru a fi iubit…ceva de genul “Te iubesc ca sa ma iubesti”.
– in al doilea caz ne vom alege obiectul sexual intr-o maniera perversa sau homosexuala. In acest caz, pe care l-am putea numi feminin (fiind aparent pasiv) totul consta in a permite sa fi iubit. Cu alte cuvinte a iubi pentru a se iubi pe sine prin intermediul obiectului.
Este important sa stim ca avem in noi ambele modele…..modul de manifestare va fi preponderent de un anumit tip dar intotdeauna este acolo si cealalta optiune!! Cu alte cuvinte ambele modele ale alegerii de obiect sunt prezente in dezvoltarea normala. Ooooo si de aici cata dezbatere despre sexualitatea feminina, masculina si mai ales despre caracterul bisexual al fiintei umane!!!
Freud ne arata in textul despre Leonardo da Vinci ca este imposibil de a face distinctia clara intre normal si patologic in ceea ce priveste alegerea de obiect. El postuleaza ca pozitia homosexuala a lui Leonardo deriva dintr-o intensa fixatie incestuoasa fata de mama sa (care l-a iubit “enorm”) si, astfel, cauta barbati asemanatori cu el pe care ii iubeste precum l-a iubit pe el mama sa.
Un fel de morala: Ganditi-va cand judecati un cuplu format dintr-o fata tanara si un mascul bogat si mai in varsta (alegere anaclitica/tip dependent) ca daca simtiti/credeti ca la voi nu e la fel alternativa e fie ca sunteti perversi fie gay!! 🙂