Cred ca spiritualitatea este stiinta binelui. Stiinta sau filozofia sau intelepciunea sau teoria sau arta….sau cate un pic din fiecare. De ce este nevoie de o stiinta a binelui? Pentru ca raul este! Raul este un dat, un firesc. Cand iesim din paradisul uterului matern ne intalnim cu “raul” (frig, aer, virusi, orar, durere, limite…..). Astfel, binele trebuie castigat, obtinut, re-castigat, muncit….necesita efort……..si asta duce la frustrare…….
La McLoud Ganj, undeva, cica, la poalele Hymalaiei (asta pentru ca asezarea e la doar 2000m), este un loc in care spirituaitatea este vie in esenta conceptului (de bine). Cel putin cel pe care il imaginam eu….cam asa arata fantezia mea despre spiritualitate. De aceea, toata aceasta poveste poate fi doar poveste/proiectie/fantezie…..
Peisajul naucitor…stand la 2000 m vezi in spatele casei ca se ridica niste munti nene….da’ munti nu gluma…..se vede treaba ca stau acolo de ceva vreme (asta este primul gand……statornicie, stabilitate). Muntii pe stilul abrupt, masiv….m-au dus cu gandul la Stapanul inelelor :).
si asezarea pe vai…
Asezarea este foarte inghesuita caci valea e abrupta. Asta o face sa fie plina de stradute foarte inguste, inghesuite, sus – jos, cu podeturi, coteturi, parleze, poteci…….nu sti cand esti in curtea omului, pe o terasa, in curtea scolii, pe strada……
Aceasta sezare a fost infaptuita de budistii care au fugit din Tibet cand au fost ocupati de chinezi…pe la 1954. Adica este o poveste de abuz si fuga. Imi inchipui acum Tibetul de dinaintea ocupatiei chineze ca un soi de taram arid, asezat, aproape impietrit, cu oameni simpli si bine.
Plecand de la acest fapt aceasta asezare s-a dezvoltat……..
Cine? budistii!!…..conditie sine qua non a binelui. Cu o istorie continua si puternica de spiritualitate……..de binete (de pe la 600 i.c.).
Cum? in conditii de exil fortat. Multe rezulta de aici: o uniune interumana speciala (de tip minoritate), o coeziune de sens (spre eliberare) si simtire (furie), cooperare si sprijin (pentru ca “suntem toti la fel…in nevoie”).
Ce s-a nascut din asta?…….printr-un mecanism compensator (al frustrarii si al fricii)…….un puternic sentiment de coerenta si continuitate (intarind si mai mult firul care ii uneste), si asta facandu-se in jurul religiei lor sau, altfel spus, cum se vede de la mine, in jurul binelui. Si asta da stabilitate. Se simte asta pe strada…..parca se stie (nu stiu ce), parca e clar ca ne intelgem, ca stim despre ce este vorba, ca nu sunt motive de panica, ca putem sa ne vedem linistiti de treaba pentru ca…. multe…..stim (eu pot spune doar ca simt intr-un fel asta dar nu stiu despre ce e vorba).
(Este adevarat ca si pentru mine uneori aceasta manfestare a binelui pare exagerata si ne.reala/falsa….dar acum cred ca este vorba de un ritualic al lor care pentru mine ia forme caraghioase sau de neinteles si atunci le traduc ca “fals”, “comercial”….).
Unde? in India……i se spune de catre locuitorii ei, cu mult drag autentic…..Mama India. Este primitoare, iubitoare, nu te judeca, grijulie…..este continatoare.
Cam asa arata pe strada:
Oamenii au ajuns sa fie foarte diversi….foarte diversi si foarte diferiti. Si totusi foarte la fel. E un fir comun……spiritualitatea. Sunt budisti si budiste localnici (aia in portocaliu). Dar sunt si budisti din alte lumi (Nepal, China, Europa – nu prea exista diferentiere de tara….e doar Europa). Sunt tibetani localnici dar si tibetani in vizita (ne.religiosi). Sunt musulmani – unii indieni si unii cashmir people (adica din zona Cashmir). Sunt hindu (oamenii locului, indienii din totdeauna). Apoi sunt multi pe care nu stiu foarte bine cum ii cheama: sikhs (a se citi sicshi), jainisti, baia.isti, yoghini. Si sunt crestinii (de toate felurile lor….catolici, protestanti….din Europa, Americi etc). Este si Dalai Lama, da, aici este casa lui (nu era acasa..mrrr). Hm, greu de descris cat de simplu.
Am simtit ca fiecare are foarte asumata forma sa de exprimare a spiritualitatii. Cand ii intrebi despre religia lor (intrebare tampa din putul gandirii/ignoranta unui occidental…dah) iti incep o poveste despre bine (ce e binele, cum este el, in ce fel este bine sa faci bine, cum ti se intoarce binele……mult despre bine) care are un fel de iz propriu dat de o anumita religie particulara. Religiile sunt forme fizice de intelegere, religia este punerea in cuvant a sentimentului, este instrumentalul. Mai mult, parca aici religiile au fiecare treaba lor intr-un mod complementar.
Am stat de vorba cu un musulman (aveam de petrecut cu el vreo jumatate de ora…care s-au facut vreo ora), din Cashmir. Mi-a spus o poveste despre islamism care m-a dat pe spate…..in ignoranta mea, cu iertare. Cum ca musulmanii si crestinii sunt verisori. Cum ca, dupa ce Dzeu l-a trimis pe pamant pe Isus…cu treaba lui, si-a dat seama ca mai trebuie niste lucruri de facut, si atunci, ulterior, l-a trimis pe Mohamed. Cu ce a venit el in plus este cu reguli, adica cu Coranul. Adica, omul asta, cumva, imi spunea ca Biblia este Filozofia si Coranul este Legea…..foarte frumos. In primul rand am simtit ceva foarte nou………….nu am simtit conflict (ce este interesant ca ce am simit este de fat pe lipsa/negativul….nu am simtit…conflictul). Initial ma asteptam sa ma simt conflictual, datorita interiorului meu crestin plus toata manipularea pe care o am in cap de tip islam – terorism, plus o preconceptie…nu prea imi plac musulmanii. Nu stiu care este treaba cu aceste religii….dar ce stiu acum este ca pot avea o poveste comuna frumoasa si in pace.
Oameni:
Ce nu se simte in aceasta asezare este conflictul. Atat de validat la mine acasa (adica in capul meu). Conflictul este constructiv, din el se naste energie, baza psihanalizei…deci baza fiintari si a fiintei, religia mea profesionala :)). Nu e, pur si simplu nu e! E saracie lucie, panele de curent foarte dese si fara nicio regula genereaza o neputinta a organizarii (nu se poate spune cand vine caldura, apa calda, mancarea gatita, spalatul rufelor, trimisul mailului, incarcatul telefonului adica aproape tot), sunt prezente toate religiile in forma lor cea mai manifesta…….toate aceste conditii ar obliga la conflict…..ei bine NU E!! Cu siguranta este el undeva….ca oameni suntem si continui sa il cred pe Freud :)))))). Cred ca spiritualitatea/binele (cu toata energia pentru constructia, mentinerea, trairea ei) este forma cea mai “sanatoasa” de sublimare a conflictului si mai cred ca energia necesara pentru supravietuirea simpla este un alt canal in care s-ar varsa energia conflictului (aici impreuna cu agresivitatea fireasca). Nu prea stiu ce se alege de sexualitate……..asta cred ca o voi putea intelege intr-o vizita viitoare. Acum ceea ce imi vine sa spun este ceva din zona lacaniana care spune ca iubirea omoara sexul. De discutat :).
Grija – din toate cele de mai sus plus din ceva propriu ei – grijii, este multa grija. Cred ca fiinta umana are in autenticul ei grija.
Pe una din stradutele din aceasta asezare, in spatele unei tarabe mizere (ca toate celelalte) stateau 3 barbati ghemuiti (pozitia tipica) si jucau JENGA (motivationistii stie :)))); joc folosit in trainingurile motivationale care evidentiaza ceea ce ei numesc reflexul de corectare – adica grija). Este foarte multa grija de: vecin, animal, respect, nonagresiune, trebuintele celuilalt…….
M-a surprins usurinta cu care Oana.ta a mers sa aiba grija 3 zile de niste copii la un centru socio-educativ pentru copii exilati din Tibet. Usurinta ei – cat de usor i-a fost ei emotional sa se confrunte cu ceva atat de nou, difeit, dur si tulburator (cu siguranta nu a fost usor dar faptul ca i-a reusit face sa fie mai usor acum…pentru ea; iar de la mine se vede acum ca usor, multumesc Oana.ta) cat si usurinta faptica – cat de usor este sa gasesti locul sau nevoia concreta si sa treci la treaba (voluntariat, scola, asezamant….).
Binele……..sentimentul de continuitate si coerenta pe un fond de stabilitate, intr-un mediu continator in care agresivitatea este sublimata creativ si exprimata pentru sustinerea vietii …..ceea ce determina o senzatie de coeziune interioara si cu mediul inconjurator ce permite o manifestare libera si autentica a individului, validata din exterior, in respect si grija fata de mediu si de ceilalti….
E mult….stiu. Merita sa fi spiritual!
PS. Ce-o ramane de sexualitate?? De discutat….si cercetat! :))
PSS. Bineinteles ca e de pus in discutie frica de moarte……de fapt cred ca acela este punctul de pornire.
PSSS. Manifestare libera si autentica, validata din exterior…………sa-i dam Narcisismului dreptul ce i se cuvine 🙂