Psihoterapia și budismul Zen. Ambivalența.

Psihoterapia și budismul Zen. Ambivalența.

Psihoterapia și budismul Zen. Ambivalența. 480 500 gabi

Consider psihoterapia o stiinta derivata si inrudita, in felul acesta, cu psihologia, medicina, sociologia, filozofia, antroplogia, religia….

Scolile de psihoterapie, in variile si multiplele lor forme si nume, conceptualizeaza ambivalenta ca un fenomen psihic natural, universal uman: “Te iubesc si te urasc in acelasi timp, si asta ma innebuneste”. Ambivalenta, in firescul ei, poate lua si forme mai putin prietenoase, si atunci vorbim de patologie. Nuantele in care diferitele forme de psihoterapie lucreaza cu ambivalenta sunt date, mai degraba, de scopul pe care si-l propune respectiva abordare fata de gestionare ambivalentei, si, in niciun caz, disparitia ei, vindecarea sau eliminarea acestui fenomen.

De exemplu, psihanaliza ne propune sa contientizam originile personale, unice din istoria noastra, ale ambivalentei, sa constientizam modurile individuale de aparare fata de trairile neplacute ale ambivalentei, sa intelegem conflictul ambivalentie si, astfel, prin ventilare, catarxis si, poate, prin anumite schimbari in structura psihicului, a mecanismelor de aparare sau in modurile de raspuns la ambivalenta, vom dobandi o putinta mai sanatoasa de gestionare a propriei energii conflictuale, din ambivalenta. Uneori intalnim ambivalenta sub numele de principiul monedei: pe o fata a monedei este iubirea, pe cealalta fata a monedei este ura…..samd.

Interviul motivational (si cumva toate scolile directive) ne invata, ca solutie la momentele in care vartejurile nesfarsite de nuante si culori al ambivalentei prind forme foarte tulburatoare, sa alegem dintre cele doua variante pe care ambivalenta le propune, renuntand, cel putin temporar, la cealalta. Sa alegem o directie clara si sa depunem toata energia in acea directie. Astfel domolim furtuna, obtinem o stare de liniste psihica ce ne permite continuarea drumului. Drumul ne va scoate in cale alte si alte furtuni ale ambivalentei si, fiecare dintre noi dupa cum Doreste, ce Abilitati are, ce Nevoi are si pentru ce Motive………..va alege din nou si din nou. “Uneori, orice alegere este mai buna decat nicio alegere.”

Terapiile umaniste considera ca intalnirea intre doua fiinte umane are putinta, intr-un fel sau altul, de a domoli orice furtuna psihica. Prin empatie, intelegere, feed-back, continere, caldura, iubire de la o alta fiinta umana, omul poate accesa propriile resurse necesare pentru domolirea furtunii ambivalentei. Cum?…..fiecare cu resursele lui, care intotdeauna sunt acolo!

 

Esenta budismului Zen este sa iti accepti ambivalenta in toate si cele mai ascunse, nebanuite si negandite forme si aspecte ale vietii. Odata ce o accepti, inveti sa traiesti cu ea……inveti sa invarti roata contradictiilor si a lucrurilor opuse: negru si alb, intuneric si lumina, asemanare si deosebire, unul si multitudinea, finitul si infinitul, iubire si ura, prieten si dusman etc etc. Budismul Zen ne propune sa invatam sa traim in aceasta furtuna a ambivalentei, “in cea mai zanatica incalceala, acolo unde pasiuni violente bantuie cu o furie de nedescris”, cu alte cuvinte sa traim viata cu toate vicisitudinile ei. Un proverb japonez spune: “de sapte ori rasturnat, de opt ori ridicat”. Cum sa reusesti sa traiesti in acest uragan? Budismul Zen are sase virtuti fundamentale care ar putea reprezenta o cale. In esenta, si intr-un limbaj mai degraba occidentalizat, aceste virtuti sunt: sa daruiesti, sa urmezi anumite reguli pentru o viata in pace si armonie cu altii, sa poti trece cu rabdare prin umilinta, sa ai energie pentru lucrurile bune, sa te antrenezi in a avea o stare de spirit calma in orice situatie (si asta necesita mult antrenament) si sa muncesti pentru o  intelepciunea transcedentala. Ei spun ca prin acest mod de viata cele doua laturi ale ambivalentei “se unesc ca o identitate vie a contradictiei”. Si ca toata puterea “eului” provine din aceasta identitate, in permanenta miscare, schimbare.

 

Atat psihoterapia cat si budismul Zen par a fi preocupate de a ne invata cum sa facem fata acestei furtuni. Fiecare cu limbajul si conceptele sale, fiecare adaptat lumii in care se gaseste, mai la rasarit sau mai la apus. Si, fiecare in misiunea sa, mai face si multe altele!!

Citatele sunt din Daisetz Teitaro Suzuki (1870 – 1966), profesor de budism la Universitatea Otani din Kyoto, Japonia.