Psihonautice cotidiene

Cum ne crestem copii…..

Cum ne crestem copii….. 2048 1592 gabi

 

Copilul trebuie sa creasca inr-un mediu care sa-i permita SA SE SIMTA OM

 

si NU care sa-l oblige SA FIE OM!!

 

 

 

 

 

 

 

INTREBARI……

INTREBARI…… 150 150 gabi

Este oare iubirea de sine inamicul iubirii fata de altii?

 

Este oare in interesul sanatatii mentale sa abandonam, ca imature, preocuparea de sine si nevoia de atentie si slavire din partea altora?

 

Merita oare relatiile cu altii daca se fac pe seama iubirii de sine?

Pentru unii…altii…

Pentru unii…altii… 150 150 gabi

Pentru detalisti….

Adevaratul cadou al lui Freud pentru posteritate este PROCESUL PSIHANALITIC!!

…..morala: nu va pierdeti in concepte si detalii!!

 

 

 

Pentru impatimitii principiilor…..

Valoarea vietii nu este masurata prin evaluarea conformitatii sale la o viziune matura si transcendenta ci prin vitalitatea si autenticitatea pasiunii cu care este traita (pasiune = creativitate, vitalitate, sens)!

 

Compromis

Compromis 150 150 gabi

Acest concept are o faima foarte proasta in societatea noastra. Nu imi este clar cum s-a ajuns aici dar se aude foarte des „eu nu fac compromisuri”, „daca ai principii nu faci compromisuri”, „dar ce crezi ca eu sunt din aia care fac compromisuri, „sa faci compromisuri e semn de slabiciune” si asa mai departe.

Cred ca a face un compromis denota multa forta interioara, multa intelepciune. Presupune constiinta valorii de sine si cunoasterea elementelor la care poti renunta intr-o negociere astfel incat sa ramai impacat….si nu frustrat. Intotdeauna putem renunta la anumite lucruri pentru a dobandi altele, mai mult este chiar intelept….

S. FREUD, 1905

S. FREUD, 1905 150 150 gabi

“Sunt ferm convins ca homosexualii nu trebuie priviti ca oameni bolnavi, o orientare perversa este departe de a fi o boala. Aceasta (orientarea sexuala) nu ne obliga sa caracterizam ca bolnavi atat de multi ganditori si eruditi din toate timpurile ale caror perversiuni le cunoastem din fapte dar pe care ii admiram tocmai datorita sanatatii lor mentale. Persoanele homosexuale nu sunt bolnave.”

Exprimare libera

Exprimare libera 150 150 gabi

Sau in termeni psihanalitici sublimare. Termenul ar putea exprima un mecanism de aparare impotriva unui conflict inconstient sau o forma de exprimare a pulsiunii sexuale. Acest mecanism “transforma” respectiva energie (din conflict sau din sexualitate) intr-o forma de manifestare explicita artistica sau stiintifica.

Si totusi artistul este de multe ori constient de trairile si gandurile sale si le exprima liber in forma sa de exprimare artistica……..In atelierul lui Ingrid (ingridchristie.org):

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dublu diagnostic

Dublu diagnostic 150 150 gabi

Pacient cu diagnostic: Schizofrenie si dependenta heroina:

“Here is my idea of a Higher Power:

 

My Higher power is a combination of the past, present and future, that is ‘Now‘.

My Higher Power is the spark of energy.  An electrical force that binds everything in the universe.

It flows through my brain, is directed to all parts of my body and is in everything I can sense.  See, feel, touch.

I interact with my Higher Power through belief.  I ask that I may become stonger in that belief, that I may fulfil a higher purpose in life.

I ask not for material wealth but for happiness, wisdom and the ability to help others.  I ask my Higher Power: Who?  What?  Where? When?  Why?

Who am I?

What is my purpose?

Where am I going?

When will I know I have obtained enlightenment?

Why do I do the things I do?

For me communication with my Higher Power can be done entirely in the brain.

It needs no place of worship, no incence, holy water or bread or wine.

Seek and Ye shall find, knock and the door maybe opened to you.

There is only one mountain top to climb to but many paths lead to the summit.

Is my Higher Power lonely?  No!  For they gave themselves to create the universe and everything in it.  They are ‘us‘ and we are ‘them’.”

Si aici se trateaza: Castle Craig, Scotia:

si totusi psihoza nu e nebunie…

si totusi psihoza nu e nebunie… 150 150 gabi

….psihanalistul aduce cu sine presupunerea ca si cele mai bizare constructii de idei, ce se abat atat de mult de la modul obisnuit de gandire al oamenilor, isi au obarsia in cele mai generale si de inteles porniri ale sufletului, si doreste sa cunoasca atat temele cat si caile acestor schimbari. Sub semnul acestei intentii el se va adanci fara preget in istoria evolutiei, cat si in amanuntele delirului.

S. FREUD

 

Adaptarea este inteligenta

Adaptarea este inteligenta 150 150 gabi

Psychologies: Ne putem adapta, din nevoie, la alte domenii?

GC:
Capacitatea de adaptare este, pentru multi, parte integranta a definitiei inteligentei. Cred ca premisele unei bune adaptari pe piata muncii, fie ca este prima slujba, fie ca se refera la schimbarea unei slujbe, tin de „investitia“ pe care individul a facut-o in respectiva slujba.

Si nu ma refer aici la investitia materiala, ci la cea psihoemotionala. Cea materiala fiind doar o consecinta a celei psihoemotionale. De cele mai multe ori, alegerea unei slujbe are la baza substraturi psihologice nebanuite: identificarea cu parintele „preferat“ sau situatia inversa („nu voi fi niciodata ca tata“); supunere in fata autoritatii parintesti si, de aici, o investire cu multa incarcatura conflictuala a slujbei respective; incarcarea fantasmatica a unui anumit domeniu cu calitati si caracteristici cu rol de „pansament“ emotional pentru conflicte inconstiente etc. Astfel, premisele unei bune adaptari tin de asumarea slujbei ca un demers cu un rol bine definit si clarificat.

Psychologies: Somajul atrage confuzia legata de propria valoare. Cum putem combate o eventuala depresie?

G.C.: In continuarea celor spuse anterior, confuzia, depresia, pierderea stimei de sine, anxietatea sunt consecinte ale investirii inconstiente a slujbei cu calitati cu rol de „vindecare“ a propriului sine.

Momentul pierderii slujbei lasa descoperit un conflict inconstient, care fusese „vindecat“ pana la acel moment. De exemplu, un tanar economist ajuns intr-o pozitie de sef de echipa este instiintat ca departamentul lui este desfiintat si ca va trebui sa isi gaseasca un alt loc de munca.

Sa ne imaginam ca tatal acestui tanar este director-general la o mare banca. Relatia dintre cei doi a fost una mai mult fantasmatica, din perspectiva tanarului. Tatal, avand aceasta slujba solicitanta, nu a avut timp de educatia fiului sau.

Astfel, tanarul isi alege acest domeniu in incercarea fantasmatica de a avea o legatura cu tatal sau. Legatura, fie ea si fantasmatica, ii este necesara tanarului pentru a-si defini personalitatea, a internaliza imaginea parintelui de acelasi sex si, pana la capat, a deveni o persoana indepenenta.

In cazul in care isi pierde slujba, el poate percepe aceasta situatie ca pe un esec de identificare cu tatal si, astfel, stima lui de sine este grav pusa la indoiala. Sau poate percepe pierderea slujbei ca pierderea legaturii fantasmatice cu tatal si, de aici, depresie/doliu.

Psychologies: Cum putem sa ne mentinem optimismul?

G.C.:
Cred ca ceea ce face ca un om sa isi poata mentine echilibrul pe o piata de munca foarte dinamica este increderea in sine. Si ma refer aici la o incredere in sine consolidata pe premise sanatoase, adica pe alegeri personale debarasate de incarcaturi inconstiente (dupa cum spuneam mai sus), pe dezvoltarea permanenta a abilitatilor profesionale si, daca vreti, pe o anumita curiozitate profesionala. Cunostintele si abilitatile profesionale ar trebui sa fie resurse personale pe care individul sa se bazeze, independent de numele unei slujbe sau al unei firme.


Psychologies:…si daca nu stim ce vrem?!

G.C.: Mergem la terapie! Da, cred ca trebuie sa ne punem intrebarea: de ce oare o astfel de situatie (imi vine sa spun, „situatie normala de viata“) a ajuns sa ne afecteze atat de mult? Ar trebui sa ne dea de gandit ca ceva „se ascunde“ in spatele acestei suferinte oarecum disproportionate.

Riscul foarte mare pe care il vad este ca omul, intr-o astfel de situatie, are tendinta de a-si axa atentia asupra consecintelor imediate, concrete, ale pierderii slujbei (nu mai am cu ce plati creditul, copilul trebuie sa mearga la meditatii si nu voi mai avea cu ce plati etc.) si astfel se pierde posibilitatea intelegerii reale a suferintei.

De aceea, cred ca psihoterapia poate interveni aici. Mai mult, desi poate suna putin cinic, poate fi o oportunitate, in sensul ca o astfel de situatie poate deschide calea spre o alegere autentica.

 

Psihonautica

Psihonautica 150 150 gabi

Psihonautica (Din cuvântul grec ψυχή «psychē – suflet/spirit/minte» şi ναύτης «naútēs – navigator» – navigator al minţii/sufletului) se referă la o metodologie prin care se descrie şi explică efectele specifice starilor de constiinta extinsa, incluzând stările induse cu ajutorul substanţelor psihoactive, cât şi la o paradigmă de cercetare în care cercetătorul îşi modifică starea de conştienţă în mod voluntar prin astfel de metode, cu scopul de a explora existenţa şi experienţa umană.

Termenul acoperă o arie vastă de activităţi prin care sunt induse stari de constiinta extinsa în scopuri spirituale sau pentru a explora condiţia umană, incluzând practicile samanice, ale tradiţiei budiştilor din Tibet, deprivarea senzorială sau practicile utilizatorilor de substanţe enteogene cu scopul de a induce stări profunde de contemplaţie sau experienţe spirituale.

O persoană care foloseşte astfel de tehnici pentru explorare se numeşte psihonaut.

 

 

Pihanaliza salbatica sau de ce il iubeste Plesu pe Basescu

Pihanaliza salbatica sau de ce il iubeste Plesu pe Basescu 150 150 bogdan

Poate pentru ca i-a fost necesar sa accepte un tata autoritar si primitiv pentru a-si indeplini visul…..Cam asta face psihanaliza salbatica, genereaza ipoteze corect psihanalitic dar fara a putea fi verificate in niciun fel si asta pentru ca se desfasoara in afara cabinetului de psihanaliza, adica aici sau in ziar sau in romane sau in emisiuni radio, chiar si tv.

Nivelul de dezvoltare al societatii romanesti necesita o educare masiva in zona psihanalizei!! Psihanaliza salbatica poate ajuta aici…..