Psihonautice cotidiene

spiritualitate….sau despre bine

spiritualitate….sau despre bine 150 150 gabi

Cred ca spiritualitatea este stiinta binelui. Stiinta sau filozofia sau intelepciunea sau teoria sau arta….sau cate un pic din fiecare. De ce este nevoie de o stiinta a binelui? Pentru ca raul este! Raul este un dat, un firesc. Cand iesim din paradisul uterului matern ne intalnim cu “raul” (frig, aer, virusi, orar, durere, limite…..). Astfel, binele trebuie castigat, obtinut, re-castigat, muncit….necesita efort……..si asta duce la frustrare…….

La McLoud Ganj, undeva, cica, la poalele Hymalaiei (asta pentru ca asezarea e la doar 2000m), este un loc in care spirituaitatea este vie in esenta conceptului (de bine). Cel putin cel pe care il imaginam eu….cam asa arata fantezia mea despre spiritualitate. De aceea, toata aceasta poveste poate fi doar poveste/proiectie/fantezie…..

Peisajul naucitor…stand la 2000 m vezi in spatele casei ca se ridica niste munti nene….da’ munti nu gluma…..se vede treaba ca stau acolo de ceva vreme (asta este primul gand……statornicie, stabilitate). Muntii pe stilul abrupt, masiv….m-au dus cu gandul la Stapanul inelelor :).

 

si asezarea pe vai…

Asezarea este foarte inghesuita caci valea e abrupta. Asta o face sa fie plina de stradute foarte inguste, inghesuite, sus – jos, cu podeturi, coteturi, parleze, poteci…….nu sti cand esti in curtea omului, pe o terasa, in curtea scolii, pe strada……

Aceasta sezare a fost infaptuita de budistii care au fugit din Tibet cand au fost ocupati de chinezi…pe la 1954. Adica este o poveste de abuz si fuga. Imi inchipui acum Tibetul de dinaintea ocupatiei chineze ca un soi de taram arid, asezat, aproape impietrit, cu oameni simpli si bine.

Plecand de la acest fapt aceasta asezare s-a dezvoltat……..

Cine? budistii!!…..conditie sine qua non a binelui. Cu o istorie continua si puternica de spiritualitate……..de binete (de pe la 600 i.c.).

Cum? in conditii de exil fortat. Multe rezulta de aici: o uniune interumana speciala (de tip minoritate), o coeziune de sens (spre eliberare) si simtire (furie), cooperare si sprijin (pentru ca “suntem toti la fel…in nevoie”).

Ce s-a nascut din asta?…….printr-un mecanism compensator (al frustrarii si al fricii)…….un puternic sentiment de coerenta si continuitate (intarind si mai mult firul care ii uneste), si asta facandu-se in jurul religiei lor sau, altfel spus, cum se vede de la mine, in jurul binelui. Si asta da stabilitate. Se simte asta pe strada…..parca se stie (nu stiu ce), parca e clar ca ne intelgem, ca stim despre ce este vorba, ca nu sunt motive de panica, ca putem sa ne vedem linistiti de treaba pentru ca…. multe…..stim (eu pot spune doar ca simt intr-un fel asta dar nu stiu despre ce e vorba).

(Este adevarat ca si pentru mine uneori aceasta manfestare a binelui pare exagerata si ne.reala/falsa….dar acum cred ca este vorba de un ritualic al lor care pentru mine ia forme caraghioase sau de neinteles si atunci le traduc ca “fals”, “comercial”….).

Unde? in India……i se spune de catre locuitorii ei, cu mult drag autentic…..Mama India. Este primitoare, iubitoare, nu te judeca, grijulie…..este continatoare.

 

Cam asa arata pe strada:

                     

 

Oamenii au ajuns sa fie foarte diversi….foarte diversi si foarte diferiti. Si totusi foarte la fel. E un fir comun……spiritualitatea. Sunt budisti si budiste localnici (aia in portocaliu). Dar sunt si budisti din alte lumi (Nepal, China, Europa – nu prea exista diferentiere de tara….e doar Europa). Sunt tibetani localnici dar si tibetani in vizita (ne.religiosi). Sunt musulmani – unii indieni si unii cashmir people (adica din zona Cashmir). Sunt hindu (oamenii locului, indienii din totdeauna). Apoi sunt multi pe care nu stiu foarte bine cum ii cheama: sikhs (a se citi sicshi), jainisti, baia.isti, yoghini. Si sunt crestinii (de toate felurile lor….catolici, protestanti….din Europa, Americi etc). Este si Dalai Lama, da, aici este casa lui (nu era acasa..mrrr). Hm, greu de descris cat de simplu.

Am simtit ca fiecare are foarte asumata forma sa de exprimare a spiritualitatii. Cand ii intrebi despre religia lor (intrebare tampa din putul gandirii/ignoranta unui occidental…dah) iti incep o poveste despre bine (ce e binele, cum este el, in ce fel este bine sa faci bine, cum ti se intoarce binele……mult despre bine) care are un fel de iz propriu dat de o anumita religie particulara. Religiile sunt forme fizice de intelegere, religia este punerea in cuvant a sentimentului, este instrumentalul. Mai mult, parca aici religiile au fiecare treaba lor intr-un mod complementar.

Am stat de vorba cu un musulman (aveam de petrecut cu el vreo jumatate de ora…care s-au facut vreo ora), din Cashmir. Mi-a spus o poveste despre islamism care m-a dat pe spate…..in ignoranta mea, cu iertare. Cum ca musulmanii si crestinii sunt verisori. Cum ca, dupa ce Dzeu l-a trimis pe pamant pe Isus…cu treaba lui, si-a dat seama ca mai trebuie niste lucruri de facut, si atunci, ulterior, l-a trimis pe Mohamed. Cu ce a venit el in plus este cu reguli, adica cu Coranul. Adica, omul asta, cumva, imi spunea ca Biblia este Filozofia si Coranul este Legea…..foarte frumos. In primul rand am simtit ceva foarte nou………….nu am simtit conflict (ce este interesant ca ce am simit este de fat pe lipsa/negativul….nu am simtit…conflictul). Initial ma asteptam sa ma simt conflictual, datorita interiorului meu crestin plus toata manipularea pe care o am in cap de tip islam – terorism, plus o preconceptie…nu prea imi plac musulmanii. Nu stiu care este treaba cu aceste religii….dar ce stiu acum este ca pot avea o poveste comuna frumoasa si in pace.

Oameni:

       

      

 

Ce nu se simte in aceasta asezare este conflictul. Atat de validat la mine acasa (adica in capul meu). Conflictul este constructiv, din el se naste energie, baza psihanalizei…deci baza fiintari si a fiintei, religia mea profesionala :)). Nu e, pur si simplu nu e! E saracie lucie, panele de curent foarte dese si fara nicio regula genereaza o neputinta a organizarii (nu se poate spune cand vine caldura, apa calda, mancarea gatita, spalatul rufelor, trimisul mailului, incarcatul telefonului adica aproape tot), sunt prezente toate religiile in forma lor cea mai manifesta…….toate aceste conditii ar obliga la conflict…..ei bine NU E!! Cu siguranta este el undeva….ca oameni suntem si continui sa il cred pe Freud :)))))). Cred ca spiritualitatea/binele (cu toata energia pentru constructia, mentinerea, trairea ei) este forma cea mai “sanatoasa” de sublimare a conflictului si mai cred ca energia necesara pentru supravietuirea simpla este un alt canal in care s-ar varsa energia conflictului (aici impreuna cu agresivitatea fireasca). Nu prea stiu ce se alege de sexualitate……..asta cred ca o voi putea intelege intr-o vizita viitoare. Acum ceea ce imi vine sa spun este ceva din zona lacaniana care spune ca iubirea omoara sexul. De discutat :).

Grija – din toate cele de mai sus plus din ceva propriu ei – grijii, este multa grija. Cred ca fiinta umana are in autenticul ei grija.

Pe una din stradutele din aceasta asezare, in spatele unei tarabe mizere (ca toate celelalte) stateau 3 barbati ghemuiti (pozitia tipica) si jucau JENGA (motivationistii stie :)))); joc folosit in trainingurile motivationale care evidentiaza ceea ce ei numesc reflexul de corectare – adica grija). Este foarte multa grija de: vecin, animal, respect, nonagresiune, trebuintele celuilalt…….

M-a surprins usurinta cu care Oana.ta a mers sa aiba grija 3 zile de niste copii la un centru socio-educativ pentru copii exilati din Tibet. Usurinta ei – cat de usor i-a fost ei emotional sa se confrunte cu ceva atat de nou, difeit, dur si tulburator (cu siguranta nu a fost usor dar faptul ca i-a reusit face sa fie mai usor acum…pentru ea; iar de la mine se vede acum ca usor, multumesc Oana.ta) cat si usurinta faptica – cat de usor este sa gasesti locul sau nevoia concreta si sa treci la treaba (voluntariat, scola, asezamant….).

Binele……..sentimentul de continuitate si coerenta pe un fond de stabilitate, intr-un mediu continator in care agresivitatea este sublimata creativ si exprimata pentru sustinerea vietii …..ceea ce determina o senzatie de coeziune interioara si cu mediul inconjurator ce permite o manifestare libera si autentica a individului, validata din exterior, in respect si grija fata de mediu si de ceilalti….

E mult….stiu. Merita sa fi spiritual!

 

PS. Ce-o ramane de sexualitate?? De discutat….si cercetat! :))

PSS. Bineinteles ca e de pus in discutie frica de moarte……de fapt cred ca acela este punctul de pornire.

PSSS. Manifestare libera si autentica, validata din exterior…………sa-i dam Narcisismului dreptul ce i se cuvine 🙂

despre oameni si caini…

despre oameni si caini… 150 150 gabi

Cainii preiau, printr-un soi de identificare, personalitatea omului. Asta o spunem de cate ori vedem pe strada un caine care “seamana” cu stapanul sau, o spunem cand avem un prieten care are caine si observam cu uimire dar si claritate cum cainele este ca un soi de prelungire a prietenului nostru.

Ei bine, India, ca si Bucurestiul, este plina de caini….maidanezi le spunem noi, ei nu le spun in niciun fel…cainii, ca si restul animalelor, convietuiesc cu omul.

Cainele bucurestean are cateva caracteristici: este neprevazut, este agresiv, este viclean, este cersetor, este smecher, are un soi de inteligenta (vezi cum stie el sa treaca strada pe trecerea de pietoni), nu are teritoriu…e peste tot, nu prea recunoaste un lider….nicidecum omul, poate fi violent atat cu omul cat si cu alte vietati din zona (caini, pisici, cai, masini, copii…). Poate fi al dracu’ de lingusitor, manipulator, seducator, este “bine facut” spre grasut.

Cainele indian este inimaginabil de lipicios……de cauta si cand te-a gasit se lipeste de tine. Este timid, sumisiv dar nu umil, modest, nu este bagacios, nu atrage atentia, nu cerseste direct ci mai mult este un fel de impunere prin forta prezentei si a realitatii lui, isi apara teritoriul castigat (odata ce a pus mana pe noi suntem ai lui si nu mai lasa pe altul sa se apropie), nu este pretentios (mananca si paine goala), indatorat dar fara sa inspire mila, este independent….are viata lui. O mentiune…in Hymalaia sunt grasuti si bine facuti, in Goa sunt slabi si subtiri.

Cam asa e si cu oamenii……….

Iaca India……

Iaca India…… 150 150 gabi

De pe: prieteniisburatori.blogspot.ro:

 

Iaca Indiaaaaaa….din nou…cu tot ce inseamna asta….dor, drag, asteptare, iluzie – deziluzie, mizerie – misto si asa mai departe…..in niciun caz ceva care sa fie cunoscut sau prevazut!

Primul contact…dis de dimineatsa, 7.30, cu Delhi, a fost dezastru!!!!! Panica….urat, pute, mizerie, saracie, poluare…si toate astea trebuind a fi definite conceptual pentru ca nu este nimic din ceva imaginabil/cunoscut. Asa ca…pe panica….l-am abordat pe Shakira (asa ii spun soferului trimis de sburatori sa mai culeaga) in ideea de a ma duce..repede repede……departe de Delhi. Unde? Ni puta ideea….cica ar fi trebuit sa ajung la Dharmasala unde erau cei doi S. Unde e asta…….departe! Asa ca dupa o negociere firava a pretului masinii care sa ma duca acolo am si plecat. Masina..Indigo…asa se numeste ea, marca. Este o masina, seamana cu o masina…dar asa, fara personalitate ca sa zic asa. Dar in interior personalitate neica: covorase persane la picioare, mileuri, papusi….soferul nepalez, vorbind nepaleza si indiana si chineza si some engleza :)).

Bucuros ca am plecat …yupii…….Incet incet am revenit in India…tot drumul este in India..dah! Adica tot mizerie, tot pute, tot urati, tot saracie lucie….este foarte greu de descris nivelul saraciei. Este atat de mare incat pentru mine, occidental, se produce un fel de ruptura/clivaj/scindare, si, astfel, cred ca nici nu o mai percep ca atare, pe ia saracia. Este un fel de a ma uita la televizor vazand ceva fara sa pot intelege pana la capat. Desi sunt aici si nu la televizor parca tot aia este senzatia. Drumul horror din punct de vedere al drumului…adica al mersului intr-o masina……nu exista reguli de circulatie, singura metoda care face posibil sofatul este claxonatul. Tot timpul se claxoneaza, in timp ce depasesti, dupa ce depasesti, cand mergi, cand stai…tot timpul se claxoneaza! Cel mai bine imi era cand ma intindeam pe bancheta din spate ….asta pentru ca nu mai vedeam drumul si cum conduce soferul. In plus, pe fundal, muzica nepaleza……12 ore de muzica nepaleza!!! 12 ore pentru ca 12 ore a durat drumul…..

O poveste de 12 ore…..intre frica, oboseala, culori, indieni, mirosuri, traditii, hindusi, animale, vaci, copii, baba, yoga, curiozitate, linste, transa, guru, constiinta…………….da, toate astea stand pe bancheta din spatele masinii. Aici pare ca totul este foarte aproape de tine, foarte in tine, nu este nevoie de intelgere tip occidental (intelegand prin asta o traducere in gandire pre-definita a simtirilor spontane, pure, autentice). Nu stiu daca India are ceva in sine…..dar cu sigurant pentru mine are puterea/forta clivajului. Ma poate rupe de tot ceea ce sunt din cauza rolului social dobandit, creat, construit, jucat ….care sunt in Bucuresti. Atat de simplu si, atat de complicat. Stie Iutii :)). Da, asta ma face sa ma simt bine, sa ma simt eu…….intre noi fie vorba nu sunt cine stie ce. Mai degraba sunt cam golut, cam fara ideii….nu prea stiu ce vreau, mi-e cam lene……..de discutat :).

Si am ajuns….unde?? in McLoud Ganj…..Eeeeeee…mare poveste. In primul rand parca nu mai e India….Este in Hymalaia (la poale :))….adica la 2000 m altitudine. Este o asezare (nu e nici oras nici sat) in care stau refugiatii din Tibet care au trebuit sa plece de acolo in 1954 (parca….partea tehnico istorica concreta nu o stiu). Aici sta Dalai Lama….adica aici este casa lui. Acum nu e acasa…hm.

 

 

 

Si aici i-am gasit pe ceilalti 2 sburatori. Se adunsaera si iei tot azi. Unul de pe drumuri (Oana’ta) si altu’ de la ashram (Mihai). I-am gasit si bine si rau……asa cum e viata…hi, ce-mi place sa fac pe desteptu’. I-am gasit sburataciti, linistiti, agitati, ganditori…de toate! Dar foarte diferiti. Cred ca aste este cel mai important….inainte orice incercare de punere a unei etichete de tip bine/rau, cred ca pentru noi occidentalii este putinta de a vedea/simti/trai/intelege/vedea DIFERIT. Asta e imbogatitor, asta este ceea ce va avea valoare peste timp si in timp. Si asa i-am gasit.

 

 

Si yo p’aici:

 

 

Si aici m-am asezat nitel. Stam intr-o casa a tibetanilor. E greu de definit gen hotel, hostal, pensiune….nu e nimic din astea si totusi dormim acolo. Sa nu uitam, ne aflam la munte…la 2000m. Suntem la marginea padurii iar locul este plin cu de-alea locului……animalul de casa: maimuta; pasarea de casa: vulturul; vecinul: calgarul tibetan; turistul: nepalez, butanez, hipiot occidental; biserica: templul budist; religia: budista; mancarea: indiana; oamenii: buni, calzi….cam asa!

 

 

 

Bun, sunt ceva chestiuni neasteptate……aaaaa….dah. Curentul electric este o raritate…vine si pleaca cand si cum vrea el…..adica nu te bazezi pe el….ei bine si de aici o intreaga filozofie de viata (nu, nu e prea exagerat)….mancatul, dusul, cafeaua, netul, muzica, caldura….toate depind de curent. Si daca nu e curent….sau e uneori….si mai ales haotic….trebuie sa iti organizezi….sau mai bine zis dezorganizezi….totul dupa asta……Si asta nu stiu cum e. E haos!!! In capul meu…caci aici e o liniste de ma doare capul!

E, cam asa e dupa acest timp….care nu stiu exact cat a fost/e! :)))

Cateva vorbe pentru sburatorii (4 – A si cel de-al 5.lea – T) si non sburatorii (Angelichiiii meu) de acasa: e bine, sunt bine, suntem bine, o sa fie bine……sunteti bine……si yo sunt aici, acum.

PS3

 

 

 

 

 

 

 

JUNG, 1938……

JUNG, 1938…… 267 400 gabi

De la un prieten sburator:

 

“Este foarte posibil ca India sa fie lumea reala si….. astfel, omul alb traieste intr-o lume nebuna a abstractiei…….Cand mergi cu picioarele goale cum poti vreodata sa uiti pamantul?”

 

C. G. JUNG, 1938

 

 

 

 

Alegerea…si non-alegerea

Alegerea…si non-alegerea 150 150 gabi

 

T: Alegerea este “malaxorul” energiei universului (ceea ce face ca lucrurile sa se intample)!

 

G: Non – alegerea este incercarea de pacalire a timpului…incercarea de invingere a mortii!

Despre prostie.

Despre prostie. 150 150 gabi

Principiul monedei: Nu exista o discutie despre prostie daca nu exista si reversul…inteligenta.

In timp ce inteligenta si-a pierdut forta si a devenit fie desueta – prin alaturarea ei cu sentimentele in cazul Inteligentei emotionale; fie a devenit mult prea calculabila si astfel arida – cum este cazul indicelui IQ, prostia a capatat proportii aproape arhetipale.

Azi esti intrebat “Ce ba esti prost?” in loc de “Buna ziua”. Prost esti daca esti avocat, doctor, profesor dar si politician, bancher si chiar si rege (“Ce prost regele Mihai ca……orice”). In egala masura esti prost daca esti “baiat de Dorobanti”, prost esti de pleci din tara, prost de ramai, prost ca ti-ai luat masina, prost ca nu ti-ai luat, prost de esti angajat, prost ca platesti sau nu taxele, “prost de puti”, “prost de bubui”……..

Azi nu mai avem nicio sansa decat sa fim prosti. Probabil ca ceea ce ne ramane….in cazul in care ne ramane ceva, este sa alegem ce fel de prosti vrem sa fim. Asta daca nu suntem suficient de prosti incat sa nu putem sa ne asumam prostia noastra! Sau poate vom incepe sa ne iubim mai mult si vom intelege ca prostia trebuie sa ramana prostie si astfel tratata ca atare!!

 

 

De ce oare nu ne mai plac teoriile?

De ce oare nu ne mai plac teoriile? 1729 2048 gabi

Oare ce este o teorie? Oare de ce ne inspaimanta atat de mult teoriile? Oare este o teorie inventia unui om si asta ne facem sa ne fie greu sa o acceptam? Oare teoriile au doar rolul de a ne limita, obliga, reglementa sau regla……?

Cand vorbim despre Teoria Psihanalitica ne ducem cu gandul imediat la Freud, la mama, la sexualitatea copilului (si a adultului) si…..apoi ne blocam!

Momentul definitoriu pentru aparitia psihanalizei a fost cand Anna O. i-a spus lui Breur: “As vrea sa va spun ceva care mi-a trecut prin minte!“. Si atunci un stiintific a fost suficient de stiintific sa-si dea frau liber curiozitatii si sa spuna: “Da-i bataie!“….si s-a asezat si a notat ceea ce ea (Anna O.) a spus cu scopul de a ordona informatiile auzite.

O teorie este un mod particular de a ordona datele obiective observate. O teorie nu este o inventie ce poate fi atribuita unui om…..O teorie are in interiorul ei date obiective, fenomene naturale, situatii repetabile….o teorie este un mod de a observa firescul!!

Teoria prin care Freud “a ordonat datele” este o teorie particulara. Freud poate fi Newton-ul psihanalizei si, fara indoiala ca este. Dar asta nu inseamna ca nu exista si alte feluri de a “ordona datele” si, in acelasi timp, nu inseamna ca putem pune la indoiala datele!

 

 

 

 

 

Despre iubiri paralele….

Despre iubiri paralele…. 150 150 gabi
  • Daca barbatii si femeile insala diferit: “Diferentele dintre barbat si femei sunt mai degraba de ordin comportamental. Adica barbatii sunt mai ”in actiune”, pun in act mai des decat femeile. Pe de alta parte, cred ca idea ca barbatii insala mai mult este un mit. Repet, poate ca actioneaza mai des….dar repercursiunile/consecintele inselatului “pus in act” (care poate fi mai des intalnit la barbat) si ale fanteziei de a insela (care poate fi mai des intalnit la femeie) nu sunt foarte diferite……”
  • Despre poligamie: “Poligamia este o trasatura de specie (umana) nu de gen! Formele ei de manifestare pot fi diferite intre barbat si femeie…cum de altfel multe alte trasaturi au forme de manifestare diferite intre barbat si femeie.”
  • Despre patologia poligamiei: “Patologia tine de ceea ce este in spatele unei astfel de alegeri si de formele ei de manifestare. De exemplu, daca “alegem” sa ne inselam partenera pentru ca in istoria noastra personala exista evenimente care au produs o anumita trauma/conflict (de exemplu tata o insela pe mama si, prin identificarea baiatului cu tata, viitorul barbat va reproduce acelasi comportament) devenita inconstienta si care ne va conduce sa “alegem” (inconstient) un astfel de comportament asta poate genera probleme…..
  • Despre “normalitatea poligamiei”: “In cazul in care alegerea de a trai in mai multe relatii este o alegere asumata, inteleasa, constienta si organizata astfel incat sa nu produca daune siesi sau celorlalti, nu vorbim de patologie.”
  • Despre conflictualitatea poligamiei: “Principiile sociale, morale, religioase determina ca aflarea in doua sau mai multe relatii sa fie foarte conflictuala pentru psihismul omului crescut si educat intr-o societate monogama, conservatoare.”
  • Se poate trai in relatii paralele pe termen lung? “Daca se poate este o intrebare grea….Cred ca DA. Cu siguranta “cum?” este o discutie….Si aici ar fi de clarificat cateva lucruri: ce inseamna relatie?, ce inseamna termen lung? etc. De exemplu exista relatii de casatorie foarte lungi dar care nu ar indeplini cerintele unei relatii – cu alte cuvinte cei doi nu mai impartasesc decat anumite actiuni comune, mai degraba de ordin administrativ si de multe ori doar in privinta copiilor (daca exista). Daca in astfel de situatii cei doi/ sau unul, au relatii de iubire in afara acestui cuplu si lucrurile sunt lamurite, aceasta situatie poate functiona…..cel putin un timp.”

Psychologies magazine, februarie 2013

 

Cum ne crestem copii…..

Cum ne crestem copii….. 2048 1592 gabi

 

Copilul trebuie sa creasca inr-un mediu care sa-i permita SA SE SIMTA OM

 

si NU care sa-l oblige SA FIE OM!!

 

 

 

 

 

 

 

INTREBARI……

INTREBARI…… 150 150 gabi

Este oare iubirea de sine inamicul iubirii fata de altii?

 

Este oare in interesul sanatatii mentale sa abandonam, ca imature, preocuparea de sine si nevoia de atentie si slavire din partea altora?

 

Merita oare relatiile cu altii daca se fac pe seama iubirii de sine?

Pentru unii…altii…

Pentru unii…altii… 150 150 gabi

Pentru detalisti….

Adevaratul cadou al lui Freud pentru posteritate este PROCESUL PSIHANALITIC!!

…..morala: nu va pierdeti in concepte si detalii!!

 

 

 

Pentru impatimitii principiilor…..

Valoarea vietii nu este masurata prin evaluarea conformitatii sale la o viziune matura si transcendenta ci prin vitalitatea si autenticitatea pasiunii cu care este traita (pasiune = creativitate, vitalitate, sens)!

 

Compromis

Compromis 150 150 gabi

Acest concept are o faima foarte proasta in societatea noastra. Nu imi este clar cum s-a ajuns aici dar se aude foarte des „eu nu fac compromisuri”, „daca ai principii nu faci compromisuri”, „dar ce crezi ca eu sunt din aia care fac compromisuri, „sa faci compromisuri e semn de slabiciune” si asa mai departe.

Cred ca a face un compromis denota multa forta interioara, multa intelepciune. Presupune constiinta valorii de sine si cunoasterea elementelor la care poti renunta intr-o negociere astfel incat sa ramai impacat….si nu frustrat. Intotdeauna putem renunta la anumite lucruri pentru a dobandi altele, mai mult este chiar intelept….